Imi place revenirea. M-ie dor de cativa oameni dragi ce au fost si nu mai sunt in viata mea. Mi-e dor de ei rau de tot, pentru ca erau parte din constructia copilariei mele. Ma bucur de oamenii pe care ii am acum.
Nu vreau sa fiu fricoasa, nici falsa, nu vreau sa fiu ipocrita si nu pot decat sa sper ca sunt o fata frumoasa.
Am nostalgii si sunt oameni pe care i-am iubit, oameni care au starnit in mine pasiuni; pasiuni consumate, pseudo-consumate, pasiuni care m-au adus pana in momentul asta, in care stiu sa iubesc. Sau incerc.
Si astazi suntem copii, mai mult decat in orice alta zi, pentru ca se sarbatoreste copilul. Si poate sa se desfasoare, sa zburde, sa joace, sa manance tot ce-i place lui. Si, cu toate astea, tocmai astazi copilul e putin timid. Poate din cauza atentiei..atata centrul atentiei te rusineaza:)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu